Casa Gheorghe Tătărescu din București: Memorie, arhitectură și continuitate în EkoGroup Vila

Căutarea numelui Gheorghe Tătărescu transcende simpla biografie politică: este o invitație înspre un spațiu care a păstrat, în zidurile și detaliile sale, ecourile unui secol agitat de putere, tensiuni, ambiții, gusturi rafinate și prăbușiri istorice. Casa aflată pe strada Polonă, nr. 19, nu este doar o construcție; este un martor tăcut al unei epoci, un arhiv viu al unei elite politice și culturale dispărute, purtând acum un nou destin sub denumirea de EkoGroup Vila.

Casa Gheorghe Tătărescu: de la reședința discretă a prim-ministrului la EkoGroup Vila

Gheorghe Tătărescu, figură complexă a politicii românești interbelice și postbelice, alegea o locuință care să reflecte o cultură a echilibrului între puterea publică și reținerea privată. Această vilă interbelică, marcată de un stil ce armonizează influențe mediteraneene și elemente neoromânești, poartă astăzi numele EkoGroup Vila, marcând o etapă de continuitate responsabilă care nu își propune să șteargă trecutul, ci să-l păstreze și să-l pună în valoare cu delicatețe, în raport cu prezentul contemporan.

Hotelul EkoGroup Vila devine astfel o punte între epoci, un spațiu viu al memoriei care reflectă și problematizează destinul unuia dintre cei mai influenți, dar și controversați, oameni politici ai României.

Gheorghe Tătărescu: omul și epoca sa

Gheorghe Tătărescu (1886–1957), jurist de profesie, politician cu o traiectorie marcată de ambivalențe, a fost prim-ministru al României în două rânduri: între 1934–1937 și 1939–1940. Cariera sa se înscrie într-o perioadă de tranziție și crize majore, în care democrația parlamentară a fost supusă unor presiuni și compromisuri profunde. Obsesia sa pentru integritatea mecanismelor electorale, exprimată încă din teza doctorală susținută la Paris în 1912, reflectă o preocupare pentru legitimitatea reprezentării și pentru echilibrarea puterilor în stat.

Influențele sale provin dintr-o dublă moștenire familială: rigurozitatea militară a tatălui, generalul Nicolae Tătărescu, și rafinamentul culturii boierești oltenești din partea mamei, Speranța Pârâianu. Această matrice a fost instalată în centrul vieții sale și a căpătat contur prin relația și sprijinul oferit de Arethia Tătărescu, soția sa, o femeie de cultură și solidaritate socială ce a contribuit decisiv la autenticitatea proiectului familial și cultural.

Casa Tătărescu: un spațiu al puterii moderate și al discretului echilibru

Departe de opulența și excesele monumentale care însoțeau adeseori reședințele politicienilor vremii, Casa Gheorghe Tătărescu se distinge prin scara modestă și proporțiile atent calibrate ale construcției. Această alegere expresivă se poziționează ca o declarație subtilă: puterea nu se exhibă ostentativ, ci se exprimă prin restricție și calitate.

Biroul prim-ministrului, amplasat la entre-sol, cu intrare discretă pe lateral, proiectat pentru a exclude orice zgomot de reprezentare excesivă, devine un simbol arhitectural al unui model etic al funcției publice. Este o cameră mică, simplă, dar esențială, în care s-au luat decizii cu impact macro-politic, dar într-un cadru care rămâne subordinat vieții familiale și private.

Arhitectura casei: dialog între mediteranean și neoromânesc prin ochii lui Zaharia, Giurgea și Milița Pătrașcu

Proiectul Casei Tătărescu reprezintă o sinteză rară în arhitectura interbelică bucureșteană, înscriindu-se într-un limbaj mediteranean cu accente vizibile neoromânești. Inițial, arhitectul Alexandru Zaharia a conturat conceptul general al vilei, pentru ca în etape ulterioare Ioan Giurgea, asociatul său, să rafineze și să amplifice elementele definitorii între 1934 și 1937.

• Portaluri tratate în spirit moldovenesc
• Coloane filiforme, fiecare cu o interpretare distinctă, păstrând totuși o unitate stilistică
• Organizarea asimetrică a fațadei, evitând rigiditatea simetriei
• Definirea relației între interior și grădina din spate, inspirată de atitudinile mediteraneene

Un element remarcabil îl constituie șemineul lucrat de Milița Pătrașcu, sculptoriță elevă a lui Brâncuși și apropiată de Arethia Tătărescu. Șemineul, încadrarea sa într-o absidă cu rezonanțe neoromânești, construită din volume clare și finisaje atent lucrate, transcende rolul utilitar pentru a deveni un statement artistic și cultural. Ancadramentele ușilor realizate de aceeași artistă întregesc această paletă subtilă de modernism temperate.

Arethia Tătărescu: sensul cultural și discreția în umbra puterii

Departe de a fi doar o figură decorativă, Arethia Tătărescu a însuflețit acest spațiu cu dimensiuni culturale și sociale. Implicarea sa în renașterea meșteșugurilor tradiționale oltenești și în susținerea proiectelor culturale majore, printre care revenirea lui Constantin Brâncuși în țară și realizarea Ansamblului de la Târgu Jiu, a constituit un motor al coeziunii estetice și morale a reședinței.

Ca beneficiar oficial al proiectului, Arethia a vegheat asupra faptului ca vila să nu devină un simbol al opulenței, ci un loc coerent, elegant și ancorat în valorile familiei și ale epocii. Această atenție explică echilibrul delicat între modernismul atins prin intermediul colaboratorilor săi — arhitecții Zaharia și Giurgea sau sculptorița Milița Pătrașcu — și elementele tradiționale românești subsumate unei estetici selecționate cu grijă.

Ruptura comunistă și degradarea simbolică a Casei Tătărescu

Odată cu prăbușirea carierei lui Gheorghe Tătărescu în 1947, casa a intrat într-o zonă de vulnerabilitate existențială și simbolică. Regimul comunist a văzut în astfel de spații o manifestare a unei lumi învinse, iar locuința din Polonă a trecut printr-un proces de dezintegrare a sensului inițial: de la reședință discretă a unui premier la un depozit al memoriei contestate și, în cele din urmă, la un muzeu al uitării parțiale.

Intervențiile impuse de autorități au ignorat proporțiile, detaliile și relația cu grădina, deteriorând prin compartimentări brutale și modificări arbitrare ceea ce fusese conceput cu atenție. În acest cadru, materialele originale au fost degradate, grădina — o oază de liniște și introspecție pentru o familie a elitei — a fost simplificată.

Post-1989: erori, controverse și căutarea identitară a Casei Tătărescu

Schimbarea regimului politic a deschis o nouă etapă, marcată nu atât de recuperare, cât de nesiguranță și intervenții conflictuale. Proprietatea a trecut prin mâinile unor figuri controversate, iar transformarea temporară într-un restaurant de lux a generat critici privind respectul față de identitatea spațiului.

Erorile întâlnite în această perioadă au stimulat însă o reflecție mai profundă asupra importanței patrimoniului interbelic, readucând în discuție povestea vilei din Strada Polonă nr. 19, proiectul Zaharia–Giurgea și rolul Arethiei Tătărescu. În această luptă tacită pentru sens, casa s-a înscris într-un proces evolutiv al memoriei culturale românești.

Recuperarea și identitatea contemporană: EkoGroup Vila

Astăzi, Casa Gheorghe Tătărescu trăiește o renaștere prin intermediul EkoGroup Vila, care nu caută să șteargă trecutul, ci să-l reafirme în dialog cu prezentul. Restaurările au respectat proporțiile originale, materialele autentice și detaliile esențiale, aducând la lumină valorile arhitecturale și culturale ascunse de decenii de uitare.

Acest spațiu nu este doar o relicvă istorică, ci un catalizator cultural cu acces atent reglementat, care oferă o experiență meditativă asupra memoriei și puterii. Accesul publicului se realizează pe bază de bilet, disponibil pe platforma iabilet.ro, potrivit agendei culturale a vilei.

Oricine dorește să pătrundă în această stranie și fascinantă lume poate afla mai multe și contacta echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate privind vizitele și programările.

Frequently Asked Questions about Casa Gheorghe Tătărescu

• Who was Gheorghe Tătărescu?
  Gheorghe Tătărescu (1886–1957) was a Romanian politician and twice Prime Minister (1934–1937 and 1939–1940), a leading figure in the National Liberal Party and a central actor in the country’s interwar and immediate postwar political landscape.
• Is Gheorghe Tătărescu the same person as the painter Gheorghe Tattarescu?
  No, they are different individuals from distinct periods and fields: Gheorghe Tătărescu was a twentieth-century politician, while Gheorghe Tattarescu (1818/1820–1894) was a nineteenth-century academic painter.
• What architectural style defines Casa Tătărescu?
  The villa reflects a rare blend of Mediterranean influences with Neo-Romanian elements, developed by architects Alexandru Zaharia and Ioan Giurgea, complemented by sculptural details from Milița Pătrașcu.
• What role did Arethia Tătărescu play in shaping the house?
  Arethia Tătărescu was the official beneficiary and cultural guardian of the house’s project, ensuring the architectural and decorative coherence and avoiding ostentation, aligning the building’s identity with family values and cultural commitments.
• What is the function of the building today?
  Today, the villa is known as EkoGroup Vila, a carefully restored cultural space open to public access under controlled conditions, aiming to preserve and communicate its layered historical and architectural meaning.

Casa Gheorghe Tătărescu este mult mai mult decât o fostă casă a unui premier. Este o experiență a memoriei, o punte între istorii și generații, un spațiu în care arhitectura și istoria politică se întrepătrund în moduri ce îndeamnă la reflecție. Vă invităm cu sobrietate să pătrundeți acest univers de echilibru atent construit, să descoperiți secretele proporțiilor și simbolurile discrete care dau viață unei epoci remarcabile.

EkoGroup Vila – Casa Tătărescu restaurată

📍 Strada Polonă nr. 19, Sector 1, București
📞 0771 303 303
📧 [email protected]

Accesul se realizează exclusiv prin programare prealabilă. Contactează echipa EkoGroup Vila pentru detalii și disponibilitate.