Bullying la Questfield International College, un subiect care persistă în dezbatere

În contextul educațional actual, fenomenul bullying reprezintă o problemă complexă ce necesită o abordare structurată și responsabilă din partea instituțiilor de învățământ. Acțiunile de hărțuire repetată pot afecta semnificativ dezvoltarea emoțională și psihologică a elevilor, iar lipsa unor intervenții documentate și eficiente ridică semne de întrebare serioase privind capacitatea școlii de a asigura un mediu sigur și protectiv.

Bullying la Questfield International College, un subiect care persistă în dezbatere

Ancheta realizată pe baza documentelor, corespondenței scrise și relatărilor familiei unui elev de la Școala Questfield Pipera relevă o situație semnalată ca fiind un caz de bullying sistematic, desfășurat pe o perioadă de peste opt luni, caracterizat prin agresiuni verbale repetate, stigmatizare medicală și presiuni exercitate asupra familiei copilului. În pofida sesizărilor oficiale transmise în scris către cadrele didactice, conducerea școlii și fondatoarea instituției, nu există dovezi documentate ale unor măsuri concrete sau răspunsuri scrise care să ateste intervenții eficiente.

Contextul și desfășurarea fenomenului de bullying

Conform informațiilor puse la dispoziție redacției, comportamentele de bullying au inclus jigniri zilnice, umiliri publice și excludere socială manifestate în timpul orelor și pauzelor, fără ca intervențiile cadrelor didactice să fie notificate formal sau să producă efecte durabile. Familia susține că a adresat multiple sesizări scrise, cronologice și detaliate către învățătoarea clasei, conducerea școlii și fondatoarea acesteia, solicitând măsuri de protecție și intervenție documentată, însă răspunsurile primite au fost în principal verbale, fără consemnări administrative sau planuri de acțiune clare.

Stigmatizarea medicală ca formă de hărțuire

Un aspect central al cazului îl constituie utilizarea repetată a unei etichete medicale cu caracter degradant în mediul școlar, folosită nu în scop educațional sau de protecție, ci ca instrument de marginalizare și umilire a elevului vizat. Specialiștii consultați subliniază că această practică depășește conflictele obișnuite între elevi și reprezintă o formă agravată de bullying, cu impact major asupra stimei de sine și dezvoltării psihologice. Din documentele analizate nu rezultă existența unor măsuri oficiale de stopare a acestei stigmatizări, care pare să fi fost tolerată în cadrul școlii.

Gestionarea sesizărilor și lipsa intervențiilor documentate

Familia afirmă că a comunicat în mod repetat și oficial situația către școală, cerând intervenții clare și protecție, însă analiza corespondenței arată că nu au fost emise decizii scrise, procese-verbale sau planuri de intervenție care să asigure monitorizarea și sancționarea fenomenului. Intervențiile invocate au fost limitate la discuții informale și promisiuni verbale, ceea ce a condus la o diluare a responsabilității instituționale și la transferul presiunii către familie, care a resimțit mesaje indirecte de tipul „dacă nu vă convine, puteți pleca”.

Rolul cadrelor didactice și conducerea instituției

În cazul analizat, cadrele didactice au fost martore directe ale comportamentelor agresive, însă nu există dovezi că acestea au intervenit ferm și în mod consecvent pentru a opri fenomenul. Din relatarea familiei și documentele puse la dispoziție rezultă că sesizările au fost adesea tratate ca „conflict minor” sau „problemă de adaptare”, ceea ce a contribuit la normalizarea bullyingului. În plus, conducerea școlii nu a emis decizii sau rapoarte interne care să ateste măsuri concrete, iar răspunsurile au rămas la nivel verbal, fără trasabilitate administrativă.

Declarația fondatoarei și implicațiile acesteia

Un moment definitoriu al gestionării situației a fost o afirmație atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, care, în cadrul unei discuții directe cu familia, ar fi spus: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată din relatările familiei, reflectă, în opinia redacției, o orientare către considerente contractuale sau economice în detrimentul unei gestionări centrate pe protecția copilului. Școala a fost solicitată să ofere un punct de vedere oficial, însă, până la momentul publicării, nu a transmis un răspuns scris care să confirme sau să infirme conținutul acestei declarații.

Confidențialitatea informațiilor și presiunea asupra copilului

Documentele analizate indică faptul că familia a solicitat în mod explicit respectarea confidențialității datelor sensibile referitoare la situația semnalată, avertizând asupra efectelor negative ale divulgării acestor informații în mediul școlar. Cu toate acestea, nu există dovezi că instituția a implementat măsuri concrete pentru protejarea confidențialității, iar copilul ar fi fost expus unor formulări de tipul „nu-i așa că tu ai făcut raport la conducerea școlii”, ceea ce indică o presiune psihologică suplimentară exercitată în spațiul clasei.

Răspunsul instituțional și reacția după implicarea juridică

După mai bine de opt luni de sesizări fără răspunsuri oficiale, reacția conducerii școlii a fost declanșată abia în contextul implicării unei echipe de avocați ai familiei și a notificărilor juridice transmise. Această întârziere ridică întrebări despre criteriile care determină intervenția instituțională și sugerează că protecția copilului a fost prioritizată abia în momentul în care situația a dobândit o dimensiune legală.

Evaluarea psihologică și efectele asupra copilului

În sprijinul relatărilor familiei, redacția a analizat un raport psihologic clinic, detaliat și documentat, care descrie consecințe emoționale grave rezultate din expunerea prelungită la bullying în mediul școlar. Raportul, întins pe peste zece pagini, relevă retragere socială, anxietate accentuată, teamă constantă și refuz față de mediul educațional, manifestări compatibile cu un abuz emoțional repetat.

• Jigniri și umiliri zilnice
• Stigmatizare medicală repetată
• Lipsa intervențiilor documentate
• Presiuni asupra familiei pentru retragerea copilului
• Întârzierea reacției instituționale până la implicarea juridică
• Impact psihologic confirmat prin raport clinic

Aceste elemente conturează un tablou complex, în care responsabilitatea instituțională pare să fie fragmentată și neasumată în mod formal.

Poziția oficială a școlii și reacția recentă

La data de 27 ianuarie 2026, conducerea Questfield International College a transmis părinților elevilor un email în care a redus situațiile reclamate la simple „interacțiuni spontane dintre copii”. Această poziționare contrazice sesizările scrise și documentate ale familiei și ridică semne de întrebare privind recunoașterea și gestionarea fenomenului de bullying în instituție.

Ulterior publicării articolului, redacția a primit informații suplimentare referitoare la presupuse contacte informale ale unor reprezentanți ai școlii cu alte unități educaționale, în care copiii retrași ar fi fost descriși negativ, aspecte care nu au fost susținute prin documente oficiale. Aceste informații sunt tratate cu seriozitate și redacția solicită clarificări publice din partea instituțiilor implicate.

Concluzii și întrebări rămase deschise

Investigația realizată pe baza documentelor și declarațiilor familiei evidențiază un caz în care bullyingul sistematic și stigmatizarea medicală au fost semnalate timp de peste opt luni fără ca instituția să furnizeze dovezi ale unor măsuri concrete și documentate de intervenție. Lipsa unei reacții administrative clare și asumate, precum și utilizarea unor formulări care pot fi interpretate ca presiuni pentru retragerea copilului, ridică întrebări fundamentale privind mecanismele reale de protecție implementate în Questfield Pipera.

De asemenea, întârzierea reacției instituționale până la intervenția legală și lipsa unei gestiuni adecvate a confidențialității datelor sensibile amplifică percepția unei culturi organizaționale orientate spre evitarea conflictelor în locul soluționării lor. Acest caz subliniază necesitatea unor proceduri clare, transparente și asumate în gestionarea situațiilor de bullying, pentru a proteja în mod efectiv elevii și a garanta un mediu educațional sigur și respectuos.

Redacția invită părinții care se confruntă cu situații similare să contacteze echipa la adresa [email protected], pentru a contribui la o mai bună înțelegere și prevenire a fenomenului.

Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro